Fugi deochi Dintre ochi Ca volbura peste cale Şi ca vântul peste mare! Fugi deochi Dintre ochi Din tâmplele capului Din faţa obrazului Şi din zgârciul nasului Descântec din Bucovina: De-i deocheată Maria De fată mare Curată, necurată Cu ochi de vârcolac Plesnească-i ţâţele Să-i curgă sângele Să mire dihania, Cum s-o mirat ea de Maria De pildă, toate femeile care au copii ştiu să descânte de deochi, fără să mai fie nevoie să alerge la acele femei în vârstă care erau recunoscute ca descântătoare. Pentru ca descântecul să fie cu leac, descântătoarele trebuiau să fie "curate", adică neatinsă de bărbat şi nici să aibă "la trei cireşe" (perioada menstruaţiei), şi să fie primenită de cămaşă. Descântec de deochi: Fugi deochi Dintre ochi Fugi cu patruzeci de ochi, Din faţa obrazului Din zgârciul nasului, Din tâmplele capului! Du-te-n munţi, În pustii, Unde câinele nu latră, Unde cocoşul nu cântă, Unde popa nu toacă. Ionelule, De-oi fi deocheat de fată mare Să-i cadă părul, Să rămâie cheală! "Fugi deochi, dintre ochi, Că te-ajunge-o vacă neagră, cu coarnele să te spargă, Să te-azvîrle peste mare În pustiu, în depărtare, acolo să pieri ca ziua de ieri, ca roua de floare, ca spuma la soare, iar capul cel deocheat, să rămînă luminat, curat, de boală scăpat, ochii cei vătămători şi de foc săgetători, înveliţi să fie cu perdele albe, să nu mai privească la obraze dalbe". Descântecul de deochi in folclor. Fugi deochi dintre ochi din gene, din sprâncene, din vârful nasului, din măduva oaselor, din creştetul capului, şi du-te unde cocoşul nu cântă, unde popa nu toacă, acolo te-aşteaptă cu mesele întinse, cu făclii aprinse şi las-o pe (numele persoanei) curată, luminată, cum Dumnezeu a lăsat-o, Amin! Vay Tiền Nhanh Chỉ Cần Cmnd Nợ Xấu.

fugi deochi dintre ochi